Conjugare: a șănțui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
șănțui
infinitiv lung
șănțuire
participiu
șănțuit
gerunziu
șănțuind
prezent
eu șănțuiesc
tu șănțuiești
el/ea șănțuiește
noi șănțuim
voi șănțuiți
ei/ele șănțuiesc
imperfecttrecut
eu șănțuiam
tu șănțuiai
el/ea șănțuia
noi șănțuiam
voi șănțuiați
ei/ele șănțuiau
perfect simplutrecut
eu șănțuii
tu șănțuiși
el/ea șănțui
noi șănțuirăm
voi șănțuirăți
ei/ele șănțuiră
perfectul compustrecut
eu am șănțuit
tu ai șănțuit
el/ea a șănțuit
noi am șănțuit
voi ați șănțuit
ei/ele au șănțuit
mai mult ca perfectultrecut
eu șănțuisem
tu șănțuiseși
el/ea șănțuise
noi șănțuiserăm
voi șănțuiserăți
ei/ele șănțuiseră
viitor
eu voi șănțui
tu vei șănțui
el/ea va șănțui
noi vom șănțui
voi veți șănțui
ei/ele vor șănțui
viitor anterior
eu voi fi șănțuit
tu vei fi șănțuit
el/ea va fi șănțuit
noi vom fi șănțuit
voi veți fi șănțuit
ei/ele vor fi șănțuit
conjunctiv prezent
eu să șănțuiesc
tu să șănțuiești
el/ea să șănțuiască
noi să șănțuim
voi să șănțuiți
ei/ele să șănțuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi șănțuit
tu să fi șănțuit
el/ea să fi șănțuit
noi să fi șănțuit
voi să fi șănțuit
ei/ele să fi șănțuit
condițional prezent
eu aș șănțui
tu ai șănțui
el/ea ar șănțui
noi am șănțui
voi ați șănțui
ei/ele ar șănțui
condițional perfecttrecut
eu aș fi șănțuit
tu ai fi șănțuit
el/ea ar fi șănțuit
noi am fi șănțuit
voi ați fi șănțuit
ei/ele ar fi șănțuit
imperativ persoana a doua
șănțuiește tu
șănțuiți voi
nu șănțui tu
nu șănțuiți voi