Conjugare: a șperțui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
șperțui
infinitiv lung
șperțuire
participiu
șperțuit
gerunziu
șperțuind
prezent
eu șperțuiesc
tu șperțuiești
el/ea șperțuiește
noi șperțuim
voi șperțuiți
ei/ele șperțuiesc
imperfecttrecut
eu șperțuiam
tu șperțuiai
el/ea șperțuia
noi șperțuiam
voi șperțuiați
ei/ele șperțuiau
perfect simplutrecut
eu șperțuii
tu șperțuiși
el/ea șperțui
noi șperțuirăm
voi șperțuirăți
ei/ele șperțuiră
perfectul compustrecut
eu am șperțuit
tu ai șperțuit
el/ea a șperțuit
noi am șperțuit
voi ați șperțuit
ei/ele au șperțuit
mai mult ca perfectultrecut
eu șperțuisem
tu șperțuiseși
el/ea șperțuise
noi șperțuiserăm
voi șperțuiserăți
ei/ele șperțuiseră
viitor
eu voi șperțui
tu vei șperțui
el/ea va șperțui
noi vom șperțui
voi veți șperțui
ei/ele vor șperțui
viitor anterior
eu voi fi șperțuit
tu vei fi șperțuit
el/ea va fi șperțuit
noi vom fi șperțuit
voi veți fi șperțuit
ei/ele vor fi șperțuit
conjunctiv prezent
eu să șperțuiesc
tu să șperțuiești
el/ea să șperțuiască
noi să șperțuim
voi să șperțuiți
ei/ele să șperțuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi șperțuit
tu să fi șperțuit
el/ea să fi șperțuit
noi să fi șperțuit
voi să fi șperțuit
ei/ele să fi șperțuit
condițional prezent
eu aș șperțui
tu ai șperțui
el/ea ar șperțui
noi am șperțui
voi ați șperțui
ei/ele ar șperțui
condițional perfecttrecut
eu aș fi șperțuit
tu ai fi șperțuit
el/ea ar fi șperțuit
noi am fi șperțuit
voi ați fi șperțuit
ei/ele ar fi șperțuit
imperativ persoana a doua
șperțuiește tu
șperțuiți voi
nu șperțui tu
nu șperțuiți voi
