Conjugare: a înspița
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înspița
infinitiv lung
înspițare
participiu
înspițat
gerunziu
înspițând
prezent
eu înspițez
tu înspițezi
el/ea înspițează
noi înspițăm
voi înspițați
ei/ele înspițează
imperfecttrecut
eu înspițam
tu înspițai
el/ea înspița
noi înspițam
voi înspițați
ei/ele înspițau
perfect simplutrecut
eu înspițai
tu înspițași
el/ea înspiță
noi înspițarăm
voi înspițarăți
ei/ele înspițară
perfectul compustrecut
eu am înspițat
tu ai înspițat
el/ea a înspițat
noi am înspițat
voi ați înspițat
ei/ele au înspițat
mai mult ca perfectultrecut
eu înspițasem
tu înspițaseși
el/ea înspițase
noi înspițaserăm
voi înspițaserăți
ei/ele înspițaseră
viitor
eu voi înspița
tu vei înspița
el/ea va înspița
noi vom înspița
voi veți înspița
ei/ele vor înspița
viitor anterior
eu voi fi înspițat
tu vei fi înspițat
el/ea va fi înspițat
noi vom fi înspițat
voi veți fi înspițat
ei/ele vor fi înspițat
conjunctiv prezent
eu să înspițez
tu să înspițezi
el/ea să înspițeze
noi să înspițăm
voi să înspițați
ei/ele să înspițeze
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înspițat
tu să fi înspițat
el/ea să fi înspițat
noi să fi înspițat
voi să fi înspițat
ei/ele să fi înspițat
condițional prezent
eu aș înspița
tu ai înspița
el/ea ar înspița
noi am înspița
voi ați înspița
ei/ele ar înspița
condițional perfecttrecut
eu aș fi înspițat
tu ai fi înspițat
el/ea ar fi înspițat
noi am fi înspițat
voi ați fi înspițat
ei/ele ar fi înspițat
imperativ persoana a doua
înspițează tu
înspițați voi
nu înspița tu
nu înspițați voi