Conjugare: a înnebuni
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înnebuni
infinitiv lung
înnebunire
participiu
înnebunit
gerunziu
înnebunind
prezent
eu înnebunesc
tu înnebunești
el/ea înnebunește
noi înnebunim
voi înnebuniți
ei/ele înnebunesc
imperfecttrecut
eu înnebuneam
tu înnebuneai
el/ea înnebunea
noi înnebuneam
voi înnebuneați
ei/ele înnebuneau
perfect simplutrecut
eu înnebunii
tu înnebuniși
el/ea înnebuni
noi înnebunirăm
voi înnebunirăți
ei/ele înnebuniră
perfectul compustrecut
eu am înnebunit
tu ai înnebunit
el/ea a înnebunit
noi am înnebunit
voi ați înnebunit
ei/ele au înnebunit
mai mult ca perfectultrecut
eu înnebunisem
tu înnebuniseși
el/ea înnebunise
noi înnebuniserăm
voi înnebuniserăți
ei/ele înnebuniseră
viitor
eu voi înnebuni
tu vei înnebuni
el/ea va înnebuni
noi vom înnebuni
voi veți înnebuni
ei/ele vor înnebuni
viitor anterior
eu voi fi înnebunit
tu vei fi înnebunit
el/ea va fi înnebunit
noi vom fi înnebunit
voi veți fi înnebunit
ei/ele vor fi înnebunit
conjunctiv prezent
eu să înnebunesc
tu să înnebunești
el/ea să înnebunească
noi să înnebunim
voi să înnebuniți
ei/ele să înnebunească
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înnebunit
tu să fi înnebunit
el/ea să fi înnebunit
noi să fi înnebunit
voi să fi înnebunit
ei/ele să fi înnebunit
condițional prezent
eu aș înnebuni
tu ai înnebuni
el/ea ar înnebuni
noi am înnebuni
voi ați înnebuni
ei/ele ar înnebuni
condițional perfecttrecut
eu aș fi înnebunit
tu ai fi înnebunit
el/ea ar fi înnebunit
noi am fi înnebunit
voi ați fi înnebunit
ei/ele ar fi înnebunit
imperativ persoana a doua
înnebunește tu
înnebuniți voi
nu înnebuni tu
nu înnebuniți voi
