Conjugare: a înmurgi
infinitiv
înmurgi
infinitiv lung
înmurgire
participiu
înmurgit
gerunziu
înmurgind
prezent
el/ea înmurgește
imperfecttrecut
el/ea înmurgea
perfect simplutrecut
el/ea înmurgi
perfectul compustrecut
eu am înmurgit
tu ai înmurgit
el/ea a înmurgit
noi am înmurgit
voi ați înmurgit
ei/ele au înmurgit
mai mult ca perfectultrecut
el/ea înmurgise
viitor
eu voi înmurgi
tu vei înmurgi
el/ea va înmurgi
noi vom înmurgi
voi veți înmurgi
ei/ele vor înmurgi
viitor anterior
eu voi fi înmurgit
tu vei fi înmurgit
el/ea va fi înmurgit
noi vom fi înmurgit
voi veți fi înmurgit
ei/ele vor fi înmurgit
conjunctiv prezent
el/ea să înmurgească
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înmurgit
tu să fi înmurgit
el/ea să fi înmurgit
noi să fi înmurgit
voi să fi înmurgit
ei/ele să fi înmurgit
condițional prezent
eu aș înmurgi
tu ai înmurgi
el/ea ar înmurgi
noi am înmurgi
voi ați înmurgi
ei/ele ar înmurgi
condițional perfecttrecut
eu aș fi înmurgit
tu ai fi înmurgit
el/ea ar fi înmurgit
noi am fi înmurgit
voi ați fi înmurgit
ei/ele ar fi înmurgit