Conjugare: a înmoina
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înmoina
infinitiv lung
înmoinare
participiu
înmoinat
gerunziu
înmoinând
prezent
el/ea înmoinează
imperfecttrecut
el/ea înmoina
perfect simplutrecut
el/ea înmoină
perfectul compustrecut
eu am înmoinat
tu ai înmoinat
el/ea a înmoinat
noi am înmoinat
voi ați înmoinat
ei/ele au înmoinat
mai mult ca perfectultrecut
el/ea înmoinase
viitor
eu voi înmoina
tu vei înmoina
el/ea va înmoina
noi vom înmoina
voi veți înmoina
ei/ele vor înmoina
viitor anterior
eu voi fi înmoinat
tu vei fi înmoinat
el/ea va fi înmoinat
noi vom fi înmoinat
voi veți fi înmoinat
ei/ele vor fi înmoinat
conjunctiv prezent
el/ea să înmoineze
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înmoinat
tu să fi înmoinat
el/ea să fi înmoinat
noi să fi înmoinat
voi să fi înmoinat
ei/ele să fi înmoinat
condițional prezent
eu aș înmoina
tu ai înmoina
el/ea ar înmoina
noi am înmoina
voi ați înmoina
ei/ele ar înmoina
condițional perfecttrecut
eu aș fi înmoinat
tu ai fi înmoinat
el/ea ar fi înmoinat
noi am fi înmoinat
voi ați fi înmoinat
ei/ele ar fi înmoinat
