Conjugare: a înmii
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înmii
infinitiv lung
înmiire
participiu
înmiit
gerunziu
înmiind
prezent
eu înmiesc
tu înmiești
el/ea înmiește
noi înmiim
voi înmiiți
ei/ele înmiesc
imperfecttrecut
eu înmiam
tu înmiai
el/ea înmia
noi înmiam
voi înmiați
ei/ele înmiau
perfect simplutrecut
eu înmiii
tu înmiiși
el/ea înmii
noi înmiirăm
voi înmiirăți
ei/ele înmiiră
perfectul compustrecut
eu am înmiit
tu ai înmiit
el/ea a înmiit
noi am înmiit
voi ați înmiit
ei/ele au înmiit
mai mult ca perfectultrecut
eu înmiisem
tu înmiiseși
el/ea înmiise
noi înmiiserăm
voi înmiiserăți
ei/ele înmiiseră
viitor
eu voi înmii
tu vei înmii
el/ea va înmii
noi vom înmii
voi veți înmii
ei/ele vor înmii
viitor anterior
eu voi fi înmiit
tu vei fi înmiit
el/ea va fi înmiit
noi vom fi înmiit
voi veți fi înmiit
ei/ele vor fi înmiit
conjunctiv prezent
eu să înmiesc
tu să înmiești
el/ea să înmiască
noi să înmiim
voi să înmiiți
ei/ele să înmiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înmiit
tu să fi înmiit
el/ea să fi înmiit
noi să fi înmiit
voi să fi înmiit
ei/ele să fi înmiit
condițional prezent
eu aș înmii
tu ai înmii
el/ea ar înmii
noi am înmii
voi ați înmii
ei/ele ar înmii
condițional perfecttrecut
eu aș fi înmiit
tu ai fi înmiit
el/ea ar fi înmiit
noi am fi înmiit
voi ați fi înmiit
ei/ele ar fi înmiit
imperativ persoana a doua
înmiește tu
înmiiți voi
nu înmii tu
nu înmiiți voi