Conjugare: a înlemni
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înlemni
infinitiv lung
înlemnire
participiu
înlemnit
gerunziu
înlemnind
prezent
eu înlemnesc
tu înlemnești
el/ea înlemnește
noi înlemnim
voi înlemniți
ei/ele înlemnesc
imperfecttrecut
eu înlemneam
tu înlemneai
el/ea înlemnea
noi înlemneam
voi înlemneați
ei/ele înlemneau
perfect simplutrecut
eu înlemnii
tu înlemniși
el/ea înlemni
noi înlemnirăm
voi înlemnirăți
ei/ele înlemniră
perfectul compustrecut
eu am înlemnit
tu ai înlemnit
el/ea a înlemnit
noi am înlemnit
voi ați înlemnit
ei/ele au înlemnit
mai mult ca perfectultrecut
eu înlemnisem
tu înlemniseși
el/ea înlemnise
noi înlemniserăm
voi înlemniserăți
ei/ele înlemniseră
viitor
eu voi înlemni
tu vei înlemni
el/ea va înlemni
noi vom înlemni
voi veți înlemni
ei/ele vor înlemni
viitor anterior
eu voi fi înlemnit
tu vei fi înlemnit
el/ea va fi înlemnit
noi vom fi înlemnit
voi veți fi înlemnit
ei/ele vor fi înlemnit
conjunctiv prezent
eu să înlemnesc
tu să înlemnești
el/ea să înlemnească
noi să înlemnim
voi să înlemniți
ei/ele să înlemnească
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înlemnit
tu să fi înlemnit
el/ea să fi înlemnit
noi să fi înlemnit
voi să fi înlemnit
ei/ele să fi înlemnit
condițional prezent
eu aș înlemni
tu ai înlemni
el/ea ar înlemni
noi am înlemni
voi ați înlemni
ei/ele ar înlemni
condițional perfecttrecut
eu aș fi înlemnit
tu ai fi înlemnit
el/ea ar fi înlemnit
noi am fi înlemnit
voi ați fi înlemnit
ei/ele ar fi înlemnit
imperativ persoana a doua
înlemnește tu
înlemniți voi
nu înlemni tu
nu înlemniți voi
