Conjugare: a înfurnica
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înfurnica
infinitiv lung
înfurnicare
participiu
înfurnicat
gerunziu
înfurnicând
prezent
el/ea înfurnică
ei/ele înfurnică
imperfecttrecut
el/ea înfurnica
ei/ele înfurnicau
perfect simplutrecut
el/ea înfurnică
ei/ele înfurnicară
perfectul compustrecut
eu am înfurnicat
tu ai înfurnicat
el/ea a înfurnicat
noi am înfurnicat
voi ați înfurnicat
ei/ele au înfurnicat
mai mult ca perfectultrecut
el/ea înfurnicase
ei/ele înfurnicaseră
viitor
eu voi înfurnica
tu vei înfurnica
el/ea va înfurnica
noi vom înfurnica
voi veți înfurnica
ei/ele vor înfurnica
viitor anterior
eu voi fi înfurnicat
tu vei fi înfurnicat
el/ea va fi înfurnicat
noi vom fi înfurnicat
voi veți fi înfurnicat
ei/ele vor fi înfurnicat
conjunctiv prezent
el/ea să înfurnice
ei/ele să înfurnice
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înfurnicat
tu să fi înfurnicat
el/ea să fi înfurnicat
noi să fi înfurnicat
voi să fi înfurnicat
ei/ele să fi înfurnicat
condițional prezent
eu aș înfurnica
tu ai înfurnica
el/ea ar înfurnica
noi am înfurnica
voi ați înfurnica
ei/ele ar înfurnica
condițional perfecttrecut
eu aș fi înfurnicat
tu ai fi înfurnicat
el/ea ar fi înfurnicat
noi am fi înfurnicat
voi ați fi înfurnicat
ei/ele ar fi înfurnicat
