Conjugare: a înfuria
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
înfuria
infinitiv lung
înfuriere
participiu
înfuriat
gerunziu
înfuriind
prezent
eu înfurii
tu înfurii
el/ea înfurie
noi înfuriem
voi înfuriați
ei/ele înfurie
imperfecttrecut
eu înfuriam
tu înfuriai
el/ea înfuria
noi înfuriam
voi înfuriați
ei/ele înfuriau
perfect simplutrecut
eu înfuriai
tu înfuriași
el/ea înfurie
noi înfuriarăm
voi înfuriarăți
ei/ele înfuriară
perfectul compustrecut
eu am înfuriat
tu ai înfuriat
el/ea a înfuriat
noi am înfuriat
voi ați înfuriat
ei/ele au înfuriat
mai mult ca perfectultrecut
eu înfuriasem
tu înfuriaseși
el/ea înfuriase
noi înfuriaserăm
voi înfuriaserăți
ei/ele înfuriaseră
viitor
eu voi înfuria
tu vei înfuria
el/ea va înfuria
noi vom înfuria
voi veți înfuria
ei/ele vor înfuria
viitor anterior
eu voi fi înfuriat
tu vei fi înfuriat
el/ea va fi înfuriat
noi vom fi înfuriat
voi veți fi înfuriat
ei/ele vor fi înfuriat
conjunctiv prezent
eu să înfurii
tu să înfurii
el/ea să înfurie
noi să înfuriem
voi să înfuriați
ei/ele să înfurie
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi înfuriat
tu să fi înfuriat
el/ea să fi înfuriat
noi să fi înfuriat
voi să fi înfuriat
ei/ele să fi înfuriat
condițional prezent
eu aș înfuria
tu ai înfuria
el/ea ar înfuria
noi am înfuria
voi ați înfuria
ei/ele ar înfuria
condițional perfecttrecut
eu aș fi înfuriat
tu ai fi înfuriat
el/ea ar fi înfuriat
noi am fi înfuriat
voi ați fi înfuriat
ei/ele ar fi înfuriat
imperativ persoana a doua
înfurie tu
înfuriați voi
nu înfuria tu
nu înfuriați voi
