Conjugare: a împuta
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
împuta
infinitiv lung
împutare
participiu
împutat
gerunziu
împutând
prezent
eu împut
tu împuți
el/ea împută
noi împutăm
voi împutați
ei/ele împută
imperfecttrecut
eu împutam
tu împutai
el/ea împuta
noi împutam
voi împutați
ei/ele împutau
perfect simplutrecut
eu împutai
tu împutași
el/ea împută
noi împutarăm
voi împutarăți
ei/ele împutară
perfectul compustrecut
eu am împutat
tu ai împutat
el/ea a împutat
noi am împutat
voi ați împutat
ei/ele au împutat
mai mult ca perfectultrecut
eu împutasem
tu împutaseși
el/ea împutase
noi împutaserăm
voi împutaserăți
ei/ele împutaseră
viitor
eu voi împuta
tu vei împuta
el/ea va împuta
noi vom împuta
voi veți împuta
ei/ele vor împuta
viitor anterior
eu voi fi împutat
tu vei fi împutat
el/ea va fi împutat
noi vom fi împutat
voi veți fi împutat
ei/ele vor fi împutat
conjunctiv prezent
eu să împut
tu să împuți
el/ea să împute
noi să împutăm
voi să împutați
ei/ele să împute
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi împutat
tu să fi împutat
el/ea să fi împutat
noi să fi împutat
voi să fi împutat
ei/ele să fi împutat
condițional prezent
eu aș împuta
tu ai împuta
el/ea ar împuta
noi am împuta
voi ați împuta
ei/ele ar împuta
condițional perfecttrecut
eu aș fi împutat
tu ai fi împutat
el/ea ar fi împutat
noi am fi împutat
voi ați fi împutat
ei/ele ar fi împutat
imperativ persoana a doua
împută tu
împutați voi
nu împuta tu
nu împutați voi
Variantă
infinitiv
imputa
infinitiv lung
imputare
participiu
imputat
gerunziu
imputând
prezent
eu imput
tu impuți
el/ea impută
noi imputăm
voi imputați
ei/ele impută
imperfecttrecut
eu imputam
tu imputai
el/ea imputa
noi imputam
voi imputați
ei/ele imputau
perfect simplutrecut
eu imputai
tu imputași
el/ea impută
noi imputarăm
voi imputarăți
ei/ele imputară
perfectul compustrecut
eu am imputat
tu ai imputat
el/ea a imputat
noi am imputat
voi ați imputat
ei/ele au imputat
mai mult ca perfectultrecut
eu imputasem
tu imputaseși
el/ea imputase
noi imputaserăm
voi imputaserăți
ei/ele imputaseră
viitor
eu voi imputa
tu vei imputa
el/ea va imputa
noi vom imputa
voi veți imputa
ei/ele vor imputa
viitor anterior
eu voi fi imputat
tu vei fi imputat
el/ea va fi imputat
noi vom fi imputat
voi veți fi imputat
ei/ele vor fi imputat
conjunctiv prezent
eu să imput
tu să impuți
el/ea să impute
noi să imputăm
voi să imputați
ei/ele să impute
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi imputat
tu să fi imputat
el/ea să fi imputat
noi să fi imputat
voi să fi imputat
ei/ele să fi imputat
condițional prezent
eu aș imputa
tu ai imputa
el/ea ar imputa
noi am imputa
voi ați imputa
ei/ele ar imputa
condițional perfecttrecut
eu aș fi imputat
tu ai fi imputat
el/ea ar fi imputat
noi am fi imputat
voi ați fi imputat
ei/ele ar fi imputat
imperativ persoana a doua
impută tu
imputați voi
nu imputa tu
nu imputați voi
