Conjugare: a vârfui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
vârfui
infinitiv lung
vârfuire
participiu
vârfuit
gerunziu
vârfuind
prezent
eu vârfuiesc
tu vârfuiești
el/ea vârfuiește
noi vârfuim
voi vârfuiți
ei/ele vârfuiesc
imperfecttrecut
eu vârfuiam
tu vârfuiai
el/ea vârfuia
noi vârfuiam
voi vârfuiați
ei/ele vârfuiau
perfect simplutrecut
eu vârfuii
tu vârfuiși
el/ea vârfui
noi vârfuirăm
voi vârfuirăți
ei/ele vârfuiră
perfectul compustrecut
eu am vârfuit
tu ai vârfuit
el/ea a vârfuit
noi am vârfuit
voi ați vârfuit
ei/ele au vârfuit
mai mult ca perfectultrecut
eu vârfuisem
tu vârfuiseși
el/ea vârfuise
noi vârfuiserăm
voi vârfuiserăți
ei/ele vârfuiseră
viitor
eu voi vârfui
tu vei vârfui
el/ea va vârfui
noi vom vârfui
voi veți vârfui
ei/ele vor vârfui
viitor anterior
eu voi fi vârfuit
tu vei fi vârfuit
el/ea va fi vârfuit
noi vom fi vârfuit
voi veți fi vârfuit
ei/ele vor fi vârfuit
conjunctiv prezent
eu să vârfuiesc
tu să vârfuiești
el/ea să vârfuiască
noi să vârfuim
voi să vârfuiți
ei/ele să vârfuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi vârfuit
tu să fi vârfuit
el/ea să fi vârfuit
noi să fi vârfuit
voi să fi vârfuit
ei/ele să fi vârfuit
condițional prezent
eu aș vârfui
tu ai vârfui
el/ea ar vârfui
noi am vârfui
voi ați vârfui
ei/ele ar vârfui
condițional perfecttrecut
eu aș fi vârfuit
tu ai fi vârfuit
el/ea ar fi vârfuit
noi am fi vârfuit
voi ați fi vârfuit
ei/ele ar fi vârfuit
imperativ persoana a doua
vârfuiește tu
vârfuiți voi
nu vârfui tu
nu vârfuiți voi
