Conjugare: a stanța
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
stanța
infinitiv lung
stanțare
participiu
stanțat
gerunziu
stanțând
prezent
eu stanțez
tu stanțezi
el/ea stanțează
noi stanțăm
voi stanțați
ei/ele stanțează
imperfecttrecut
eu stanțam
tu stanțai
el/ea stanța
noi stanțam
voi stanțați
ei/ele stanțau
perfect simplutrecut
eu stanțai
tu stanțași
el/ea stanță
noi stanțarăm
voi stanțarăți
ei/ele stanțară
perfectul compustrecut
eu am stanțat
tu ai stanțat
el/ea a stanțat
noi am stanțat
voi ați stanțat
ei/ele au stanțat
mai mult ca perfectultrecut
eu stanțasem
tu stanțaseși
el/ea stanțase
noi stanțaserăm
voi stanțaserăți
ei/ele stanțaseră
viitor
eu voi stanța
tu vei stanța
el/ea va stanța
noi vom stanța
voi veți stanța
ei/ele vor stanța
viitor anterior
eu voi fi stanțat
tu vei fi stanțat
el/ea va fi stanțat
noi vom fi stanțat
voi veți fi stanțat
ei/ele vor fi stanțat
conjunctiv prezent
eu să stanțez
tu să stanțezi
el/ea să stanțeze
noi să stanțăm
voi să stanțați
ei/ele să stanțeze
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi stanțat
tu să fi stanțat
el/ea să fi stanțat
noi să fi stanțat
voi să fi stanțat
ei/ele să fi stanțat
condițional prezent
eu aș stanța
tu ai stanța
el/ea ar stanța
noi am stanța
voi ați stanța
ei/ele ar stanța
condițional perfecttrecut
eu aș fi stanțat
tu ai fi stanțat
el/ea ar fi stanțat
noi am fi stanțat
voi ați fi stanțat
ei/ele ar fi stanțat
imperativ persoana a doua
stanțează tu
stanțați voi
nu stanța tu
nu stanțați voi
Variantă
infinitiv
ștanța
infinitiv lung
ștanțare
participiu
ștanțat
gerunziu
ștanțând
prezent
eu ștanțez
tu ștanțezi
el/ea ștanțează
noi ștanțăm
voi ștanțați
ei/ele ștanțează
imperfecttrecut
eu ștanțam
tu ștanțai
el/ea ștanța
noi ștanțam
voi ștanțați
ei/ele ștanțau
perfect simplutrecut
eu ștanțai
tu ștanțași
el/ea ștanță
noi ștanțarăm
voi ștanțarăți
ei/ele ștanțară
perfectul compustrecut
eu am ștanțat
tu ai ștanțat
el/ea a ștanțat
noi am ștanțat
voi ați ștanțat
ei/ele au ștanțat
mai mult ca perfectultrecut
eu ștanțasem
tu ștanțaseși
el/ea ștanțase
noi ștanțaserăm
voi ștanțaserăți
ei/ele ștanțaseră
viitor
eu voi ștanța
tu vei ștanța
el/ea va ștanța
noi vom ștanța
voi veți ștanța
ei/ele vor ștanța
viitor anterior
eu voi fi ștanțat
tu vei fi ștanțat
el/ea va fi ștanțat
noi vom fi ștanțat
voi veți fi ștanțat
ei/ele vor fi ștanțat
conjunctiv prezent
eu să ștanțez
tu să ștanțezi
el/ea să ștanțeze
noi să ștanțăm
voi să ștanțați
ei/ele să ștanțeze
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi ștanțat
tu să fi ștanțat
el/ea să fi ștanțat
noi să fi ștanțat
voi să fi ștanțat
ei/ele să fi ștanțat
condițional prezent
eu aș ștanța
tu ai ștanța
el/ea ar ștanța
noi am ștanța
voi ați ștanța
ei/ele ar ștanța
condițional perfecttrecut
eu aș fi ștanțat
tu ai fi ștanțat
el/ea ar fi ștanțat
noi am fi ștanțat
voi ați fi ștanțat
ei/ele ar fi ștanțat
imperativ persoana a doua
ștanțează tu
ștanțați voi
nu ștanța tu
nu ștanțați voi
