Conjugare: a puți
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
puți
infinitiv lung
puțire
participiu
puțit
gerunziu
puțind
prezent
eu put
tu puți
el/ea pute
noi puțim
voi puțiți
ei/ele put
imperfecttrecut
eu puțeam
tu puțeai
el/ea puțea
noi puțeam
voi puțeați
ei/ele puțeau
perfect simplutrecut
eu puții
tu puțiși
el/ea puți
noi puțirăm
voi puțirăți
ei/ele puțiră
perfectul compustrecut
eu am puțit
tu ai puțit
el/ea a puțit
noi am puțit
voi ați puțit
ei/ele au puțit
mai mult ca perfectultrecut
eu puțisem
tu puțiseși
el/ea puțise
noi puțiserăm
voi puțiserăți
ei/ele puțiseră
viitor
eu voi puți
tu vei puți
el/ea va puți
noi vom puți
voi veți puți
ei/ele vor puți
viitor anterior
eu voi fi puțit
tu vei fi puțit
el/ea va fi puțit
noi vom fi puțit
voi veți fi puțit
ei/ele vor fi puțit
conjunctiv prezent
eu să put
tu să puți
el/ea să pută
noi să puțim
voi să puțiți
ei/ele să pută
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi puțit
tu să fi puțit
el/ea să fi puțit
noi să fi puțit
voi să fi puțit
ei/ele să fi puțit
condițional prezent
eu aș puți
tu ai puți
el/ea ar puți
noi am puți
voi ați puți
ei/ele ar puți
condițional perfecttrecut
eu aș fi puțit
tu ai fi puțit
el/ea ar fi puțit
noi am fi puțit
voi ați fi puțit
ei/ele ar fi puțit
imperativ persoana a doua
puți tu
puțiți voi
nu puți tu
nu puțiți voi
