Conjugare: a pupăi
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
pupăi
infinitiv lung
pupăire
participiu
pupăit
gerunziu
pupăind
prezent
eu pupăiesc
tu pupăiești
el/ea pupăiește
noi pupăim
voi pupăiți
ei/ele pupăiesc
imperfecttrecut
eu pupăiam
tu pupăiai
el/ea pupăia
noi pupăiam
voi pupăiați
ei/ele pupăiau
perfect simplutrecut
eu pupăii
tu pupăiși
el/ea pupăi
noi pupăirăm
voi pupăirăți
ei/ele pupăiră
perfectul compustrecut
eu am pupăit
tu ai pupăit
el/ea a pupăit
noi am pupăit
voi ați pupăit
ei/ele au pupăit
mai mult ca perfectultrecut
eu pupăisem
tu pupăiseși
el/ea pupăise
noi pupăiserăm
voi pupăiserăți
ei/ele pupăiseră
viitor
eu voi pupăi
tu vei pupăi
el/ea va pupăi
noi vom pupăi
voi veți pupăi
ei/ele vor pupăi
viitor anterior
eu voi fi pupăit
tu vei fi pupăit
el/ea va fi pupăit
noi vom fi pupăit
voi veți fi pupăit
ei/ele vor fi pupăit
conjunctiv prezent
eu să pupăiesc
tu să pupăiești
el/ea să pupăiască
noi să pupăim
voi să pupăiți
ei/ele să pupăiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi pupăit
tu să fi pupăit
el/ea să fi pupăit
noi să fi pupăit
voi să fi pupăit
ei/ele să fi pupăit
condițional prezent
eu aș pupăi
tu ai pupăi
el/ea ar pupăi
noi am pupăi
voi ați pupăi
ei/ele ar pupăi
condițional perfecttrecut
eu aș fi pupăit
tu ai fi pupăit
el/ea ar fi pupăit
noi am fi pupăit
voi ați fi pupăit
ei/ele ar fi pupăit
imperativ persoana a doua
pupăiește tu
pupăiți voi
nu pupăi tu
nu pupăiți voi
