Conjugare: a plictisi
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
plictisi
infinitiv lung
plictisire
participiu
plictisit
gerunziu
plictisind
prezent
eu plictisesc
tu plictisești
el/ea plictisește
noi plictisim
voi plictisiți
ei/ele plictisesc
imperfecttrecut
eu plictiseam
tu plictiseai
el/ea plictisea
noi plictiseam
voi plictiseați
ei/ele plictiseau
perfect simplutrecut
eu plictisii
tu plictisiși
el/ea plictisi
noi plictisirăm
voi plictisirăți
ei/ele plictisiră
perfectul compustrecut
eu am plictisit
tu ai plictisit
el/ea a plictisit
noi am plictisit
voi ați plictisit
ei/ele au plictisit
mai mult ca perfectultrecut
eu plictisisem
tu plictisiseși
el/ea plictisise
noi plictisiserăm
voi plictisiserăți
ei/ele plictisiseră
viitor
eu voi plictisi
tu vei plictisi
el/ea va plictisi
noi vom plictisi
voi veți plictisi
ei/ele vor plictisi
viitor anterior
eu voi fi plictisit
tu vei fi plictisit
el/ea va fi plictisit
noi vom fi plictisit
voi veți fi plictisit
ei/ele vor fi plictisit
conjunctiv prezent
eu să plictisesc
tu să plictisești
el/ea să plictisească
noi să plictisim
voi să plictisiți
ei/ele să plictisească
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi plictisit
tu să fi plictisit
el/ea să fi plictisit
noi să fi plictisit
voi să fi plictisit
ei/ele să fi plictisit
condițional prezent
eu aș plictisi
tu ai plictisi
el/ea ar plictisi
noi am plictisi
voi ați plictisi
ei/ele ar plictisi
condițional perfecttrecut
eu aș fi plictisit
tu ai fi plictisit
el/ea ar fi plictisit
noi am fi plictisit
voi ați fi plictisit
ei/ele ar fi plictisit
imperativ persoana a doua
plictisește tu
plictisiți voi
nu plictisi tu
nu plictisiți voi