Conjugare: a picui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
picui
infinitiv lung
picuire
participiu
picuit
gerunziu
picuind
prezent
eu picuiesc
tu picuiești
el/ea picuiește
noi picuim
voi picuiți
ei/ele picuiesc
imperfecttrecut
eu picuiam
tu picuiai
el/ea picuia
noi picuiam
voi picuiați
ei/ele picuiau
perfect simplutrecut
eu picuii
tu picuiși
el/ea picui
noi picuirăm
voi picuirăți
ei/ele picuiră
perfectul compustrecut
eu am picuit
tu ai picuit
el/ea a picuit
noi am picuit
voi ați picuit
ei/ele au picuit
mai mult ca perfectultrecut
eu picuisem
tu picuiseși
el/ea picuise
noi picuiserăm
voi picuiserăți
ei/ele picuiseră
viitor
eu voi picui
tu vei picui
el/ea va picui
noi vom picui
voi veți picui
ei/ele vor picui
viitor anterior
eu voi fi picuit
tu vei fi picuit
el/ea va fi picuit
noi vom fi picuit
voi veți fi picuit
ei/ele vor fi picuit
conjunctiv prezent
eu să picuiesc
tu să picuiești
el/ea să picuiască
noi să picuim
voi să picuiți
ei/ele să picuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi picuit
tu să fi picuit
el/ea să fi picuit
noi să fi picuit
voi să fi picuit
ei/ele să fi picuit
condițional prezent
eu aș picui
tu ai picui
el/ea ar picui
noi am picui
voi ați picui
ei/ele ar picui
condițional perfecttrecut
eu aș fi picuit
tu ai fi picuit
el/ea ar fi picuit
noi am fi picuit
voi ați fi picuit
ei/ele ar fi picuit
imperativ persoana a doua
picuiește tu
picuiți voi
nu picui tu
nu picuiți voi
