Conjugare: a mitui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
mitui
infinitiv lung
mituire
participiu
mituit
gerunziu
mituind
prezent
eu mituiesc
tu mituiești
el/ea mituiește
noi mituim
voi mituiți
ei/ele mituiesc
imperfecttrecut
eu mituiam
tu mituiai
el/ea mituia
noi mituiam
voi mituiați
ei/ele mituiau
perfect simplutrecut
eu mituii
tu mituiși
el/ea mitui
noi mituirăm
voi mituirăți
ei/ele mituiră
perfectul compustrecut
eu am mituit
tu ai mituit
el/ea a mituit
noi am mituit
voi ați mituit
ei/ele au mituit
mai mult ca perfectultrecut
eu mituisem
tu mituiseși
el/ea mituise
noi mituiserăm
voi mituiserăți
ei/ele mituiseră
viitor
eu voi mitui
tu vei mitui
el/ea va mitui
noi vom mitui
voi veți mitui
ei/ele vor mitui
viitor anterior
eu voi fi mituit
tu vei fi mituit
el/ea va fi mituit
noi vom fi mituit
voi veți fi mituit
ei/ele vor fi mituit
conjunctiv prezent
eu să mituiesc
tu să mituiești
el/ea să mituiască
noi să mituim
voi să mituiți
ei/ele să mituiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi mituit
tu să fi mituit
el/ea să fi mituit
noi să fi mituit
voi să fi mituit
ei/ele să fi mituit
condițional prezent
eu aș mitui
tu ai mitui
el/ea ar mitui
noi am mitui
voi ați mitui
ei/ele ar mitui
condițional perfecttrecut
eu aș fi mituit
tu ai fi mituit
el/ea ar fi mituit
noi am fi mituit
voi ați fi mituit
ei/ele ar fi mituit
imperativ persoana a doua
mituiește tu
mituiți voi
nu mitui tu
nu mituiți voi
Variantă
infinitiv
mițui
infinitiv lung
mițuire
participiu
mițuit
gerunziu
mițuind
prezent
eu mițui
tu mițui
el/ea mițuie
noi mițuim
voi mițuiți
ei/ele mițuie
imperfecttrecut
eu mițuiam
tu mițuiai
el/ea mițuia
noi mițuiam
voi mițuiați
ei/ele mițuiau
perfect simplutrecut
eu mițuii
tu mițuiși
el/ea mițui
noi mițuirăm
voi mițuirăți
ei/ele mițuiră
perfectul compustrecut
eu am mițuit
tu ai mițuit
el/ea a mițuit
noi am mițuit
voi ați mițuit
ei/ele au mițuit
mai mult ca perfectultrecut
eu mițuisem
tu mițuiseși
el/ea mițuise
noi mițuiserăm
voi mițuiserăți
ei/ele mițuiseră
viitor
eu voi mițui
tu vei mițui
el/ea va mițui
noi vom mițui
voi veți mițui
ei/ele vor mițui
viitor anterior
eu voi fi mițuit
tu vei fi mițuit
el/ea va fi mițuit
noi vom fi mițuit
voi veți fi mițuit
ei/ele vor fi mițuit
conjunctiv prezent
eu să mițui
tu să mițui
el/ea să mițuie
noi să mițuim
voi să mițuiți
ei/ele să mițuie
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi mițuit
tu să fi mițuit
el/ea să fi mițuit
noi să fi mițuit
voi să fi mițuit
ei/ele să fi mițuit
condițional prezent
eu aș mițui
tu ai mițui
el/ea ar mițui
noi am mițui
voi ați mițui
ei/ele ar mițui
condițional perfecttrecut
eu aș fi mițuit
tu ai fi mițuit
el/ea ar fi mițuit
noi am fi mițuit
voi ați fi mițuit
ei/ele ar fi mițuit
imperativ persoana a doua
mițuie tu
mițuiți voi
nu mițui tu
nu mițuiți voi