Conjugare: a minți
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
minți
infinitiv lung
mințire
participiu
mințit
gerunziu
mințind
prezent
eu mint
tu minți
el/ea minte
noi mințim
voi mințiți
ei/ele mint
imperfecttrecut
eu mințeam
tu mințeai
el/ea mințea
noi mințeam
voi mințeați
ei/ele mințeau
perfect simplutrecut
eu minții
tu mințiși
el/ea minți
noi mințirăm
voi mințirăți
ei/ele mințiră
perfectul compustrecut
eu am mințit
tu ai mințit
el/ea a mințit
noi am mințit
voi ați mințit
ei/ele au mințit
mai mult ca perfectultrecut
eu mințisem
tu mințiseși
el/ea mințise
noi mințiserăm
voi mințiserăți
ei/ele mințiseră
viitor
eu voi minți
tu vei minți
el/ea va minți
noi vom minți
voi veți minți
ei/ele vor minți
viitor anterior
eu voi fi mințit
tu vei fi mințit
el/ea va fi mințit
noi vom fi mințit
voi veți fi mințit
ei/ele vor fi mințit
conjunctiv prezent
eu să mint
tu să minți
el/ea să mintă
noi să mințim
voi să mințiți
ei/ele să mintă
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi mințit
tu să fi mințit
el/ea să fi mințit
noi să fi mințit
voi să fi mințit
ei/ele să fi mințit
condițional prezent
eu aș minți
tu ai minți
el/ea ar minți
noi am minți
voi ați minți
ei/ele ar minți
condițional perfecttrecut
eu aș fi mințit
tu ai fi mințit
el/ea ar fi mințit
noi am fi mințit
voi ați fi mințit
ei/ele ar fi mințit
imperativ persoana a doua
minți tu
mințiți voi
nu minți tu
nu mințiți voi