Conjugare: a impune
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
impune
infinitiv lung
impunere
participiu
impus
gerunziu
impunând
prezent
eu impun
tu impui
el/ea impune
noi impunem
voi impuneți
ei/ele impun
imperfecttrecut
eu impuneam
tu impuneai
el/ea impunea
noi impuneam
voi impuneați
ei/ele impuneau
perfect simplutrecut
eu impusei
tu impuseși
el/ea impuse
noi impuserăm
voi impuserăți
ei/ele impuseră
perfectul compustrecut
eu am impus
tu ai impus
el/ea a impus
noi am impus
voi ați impus
ei/ele au impus
mai mult ca perfectultrecut
eu impusesem
tu impuseseși
el/ea impusese
noi impuseserăm
voi impuseserăți
ei/ele impuseseră
viitor
eu voi impune
tu vei impune
el/ea va impune
noi vom impune
voi veți impune
ei/ele vor impune
viitor anterior
eu voi fi impus
tu vei fi impus
el/ea va fi impus
noi vom fi impus
voi veți fi impus
ei/ele vor fi impus
conjunctiv prezent
eu să impun
tu să impui
el/ea să impună
noi să impunem
voi să impuneți
ei/ele să impună
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi impus
tu să fi impus
el/ea să fi impus
noi să fi impus
voi să fi impus
ei/ele să fi impus
condițional prezent
eu aș impune
tu ai impune
el/ea ar impune
noi am impune
voi ați impune
ei/ele ar impune
condițional perfecttrecut
eu aș fi impus
tu ai fi impus
el/ea ar fi impus
noi am fi impus
voi ați fi impus
ei/ele ar fi impus
imperativ persoana a doua
impune tu
impuneți voi
nu impune tu
nu impuneți voi
