Conjugare: a hartui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
hartui
infinitiv lung
hartuire
participiu
hartuit
gerunziu
hartuind
prezent
eu hartuiesc
tu hartuiești
el/ea hartuiește
noi hartuim
voi hartuiți
ei/ele hartuiesc
imperfecttrecut
eu hartuiam
tu hartuiai
el/ea hartuia
noi hartuiam
voi hartuiați
ei/ele hartuiau
perfect simplutrecut
eu hartuii
tu hartuiși
el/ea hartui
noi hartuirăm
voi hartuirăți
ei/ele hartuiră
perfectul compustrecut
eu am hartuit
tu ai hartuit
el/ea a hartuit
noi am hartuit
voi ați hartuit
ei/ele au hartuit
mai mult ca perfectultrecut
eu hartuisem
tu hartuiseși
el/ea hartuise
noi hartuiserăm
voi hartuiserăți
ei/ele hartuiseră
viitor
eu voi hartui
tu vei hartui
el/ea va hartui
noi vom hartui
voi veți hartui
ei/ele vor hartui
viitor anterior
eu voi fi hartuit
tu vei fi hartuit
el/ea va fi hartuit
noi vom fi hartuit
voi veți fi hartuit
ei/ele vor fi hartuit
conjunctiv prezent
eu să hartuiesc
tu să hartuiești
el/ea să hartuiască
noi să hartuim
voi să hartuiți
ei/ele să hartuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi hartuit
tu să fi hartuit
el/ea să fi hartuit
noi să fi hartuit
voi să fi hartuit
ei/ele să fi hartuit
condițional prezent
eu aș hartui
tu ai hartui
el/ea ar hartui
noi am hartui
voi ați hartui
ei/ele ar hartui
condițional perfecttrecut
eu aș fi hartuit
tu ai fi hartuit
el/ea ar fi hartuit
noi am fi hartuit
voi ați fi hartuit
ei/ele ar fi hartuit
imperativ persoana a doua
hartuiește tu
hartuiți voi
nu hartui tu
nu hartuiți voi
Variantă
infinitiv
hărțui
infinitiv lung
hărțuire
participiu
hărțuit
gerunziu
hărțuind
prezent
eu hărțuiesc
tu hărțuiești
el/ea hărțuiește
noi hărțuim
voi hărțuiți
ei/ele hărțuiesc
imperfecttrecut
eu hărțuiam
tu hărțuiai
el/ea hărțuia
noi hărțuiam
voi hărțuiați
ei/ele hărțuiau
perfect simplutrecut
eu hărțuii
tu hărțuiși
el/ea hărțui
noi hărțuirăm
voi hărțuirăți
ei/ele hărțuiră
perfectul compustrecut
eu am hărțuit
tu ai hărțuit
el/ea a hărțuit
noi am hărțuit
voi ați hărțuit
ei/ele au hărțuit
mai mult ca perfectultrecut
eu hărțuisem
tu hărțuiseși
el/ea hărțuise
noi hărțuiserăm
voi hărțuiserăți
ei/ele hărțuiseră
viitor
eu voi hărțui
tu vei hărțui
el/ea va hărțui
noi vom hărțui
voi veți hărțui
ei/ele vor hărțui
viitor anterior
eu voi fi hărțuit
tu vei fi hărțuit
el/ea va fi hărțuit
noi vom fi hărțuit
voi veți fi hărțuit
ei/ele vor fi hărțuit
conjunctiv prezent
eu să hărțuiesc
tu să hărțuiești
el/ea să hărțuiască
noi să hărțuim
voi să hărțuiți
ei/ele să hărțuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi hărțuit
tu să fi hărțuit
el/ea să fi hărțuit
noi să fi hărțuit
voi să fi hărțuit
ei/ele să fi hărțuit
condițional prezent
eu aș hărțui
tu ai hărțui
el/ea ar hărțui
noi am hărțui
voi ați hărțui
ei/ele ar hărțui
condițional perfecttrecut
eu aș fi hărțuit
tu ai fi hărțuit
el/ea ar fi hărțuit
noi am fi hărțuit
voi ați fi hărțuit
ei/ele ar fi hărțuit
imperativ persoana a doua
hărțuiește tu
hărțuiți voi
nu hărțui tu
nu hărțuiți voi
