Conjugare: a dănțui
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
dănțui
infinitiv lung
dănțuire
participiu
dănțuit
gerunziu
dănțuind
prezent
eu dănțuiesc
tu dănțuiești
el/ea dănțuiește
noi dănțuim
voi dănțuiți
ei/ele dănțuiesc
imperfecttrecut
eu dănțuiam
tu dănțuiai
el/ea dănțuia
noi dănțuiam
voi dănțuiați
ei/ele dănțuiau
perfect simplutrecut
eu dănțuii
tu dănțuiși
el/ea dănțui
noi dănțuirăm
voi dănțuirăți
ei/ele dănțuiră
perfectul compustrecut
eu am dănțuit
tu ai dănțuit
el/ea a dănțuit
noi am dănțuit
voi ați dănțuit
ei/ele au dănțuit
mai mult ca perfectultrecut
eu dănțuisem
tu dănțuiseși
el/ea dănțuise
noi dănțuiserăm
voi dănțuiserăți
ei/ele dănțuiseră
viitor
eu voi dănțui
tu vei dănțui
el/ea va dănțui
noi vom dănțui
voi veți dănțui
ei/ele vor dănțui
viitor anterior
eu voi fi dănțuit
tu vei fi dănțuit
el/ea va fi dănțuit
noi vom fi dănțuit
voi veți fi dănțuit
ei/ele vor fi dănțuit
conjunctiv prezent
eu să dănțuiesc
tu să dănțuiești
el/ea să dănțuiască
noi să dănțuim
voi să dănțuiți
ei/ele să dănțuiască
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi dănțuit
tu să fi dănțuit
el/ea să fi dănțuit
noi să fi dănțuit
voi să fi dănțuit
ei/ele să fi dănțuit
condițional prezent
eu aș dănțui
tu ai dănțui
el/ea ar dănțui
noi am dănțui
voi ați dănțui
ei/ele ar dănțui
condițional perfecttrecut
eu aș fi dănțuit
tu ai fi dănțuit
el/ea ar fi dănțuit
noi am fi dănțuit
voi ați fi dănțuit
ei/ele ar fi dănțuit
imperativ persoana a doua
dănțuiește tu
dănțuiți voi
nu dănțui tu
nu dănțuiți voi