Conjugare: a dubi
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
dubi
infinitiv lung
dubire
participiu
dubit
gerunziu
dubind
prezent
eu dubesc
tu dubești
el/ea dubește
noi dubim
voi dubiți
ei/ele dubesc
imperfecttrecut
eu dubeam
tu dubeai
el/ea dubea
noi dubeam
voi dubeați
ei/ele dubeau
perfect simplutrecut
eu dubii
tu dubiși
el/ea dubi
noi dubirăm
voi dubirăți
ei/ele dubiră
perfectul compustrecut
eu am dubit
tu ai dubit
el/ea a dubit
noi am dubit
voi ați dubit
ei/ele au dubit
mai mult ca perfectultrecut
eu dubisem
tu dubiseși
el/ea dubise
noi dubiserăm
voi dubiserăți
ei/ele dubiseră
viitor
eu voi dubi
tu vei dubi
el/ea va dubi
noi vom dubi
voi veți dubi
ei/ele vor dubi
viitor anterior
eu voi fi dubit
tu vei fi dubit
el/ea va fi dubit
noi vom fi dubit
voi veți fi dubit
ei/ele vor fi dubit
conjunctiv prezent
eu să dubesc
tu să dubești
el/ea să dubească
noi să dubim
voi să dubiți
ei/ele să dubească
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi dubit
tu să fi dubit
el/ea să fi dubit
noi să fi dubit
voi să fi dubit
ei/ele să fi dubit
condițional prezent
eu aș dubi
tu ai dubi
el/ea ar dubi
noi am dubi
voi ați dubi
ei/ele ar dubi
condițional perfecttrecut
eu aș fi dubit
tu ai fi dubit
el/ea ar fi dubit
noi am fi dubit
voi ați fi dubit
ei/ele ar fi dubit
imperativ persoana a doua
dubește tu
dubiți voi
nu dubi tu
nu dubiți voi
