Conjugare: a binemerita
Află conjugarea verbelor din limba română. Introdu orice formă a verbului (ex. citi, a citi, tu cit..., v-aș cit... etc.) și vei primi sugestiile. Aplicația este experimentală, fără pretenție de "biblie" a conjugărilor. Așa că... dacă descoperi vreo greșeală, scrie-mi te rog pe sau pe .
infinitiv
binemerita
infinitiv lung
binemeritare
participiu
binemeritat
gerunziu
binemeritând
prezent
eu binemerit
tu binemeriți
el/ea binemerită
noi binemerităm
voi binemeritați
ei/ele binemerită
imperfecttrecut
eu binemeritam
tu binemeritai
el/ea binemerita
noi binemeritam
voi binemeritați
ei/ele binemeritau
perfect simplutrecut
eu binemeritai
tu binemeritași
el/ea binemerită
noi binemeritarăm
voi binemeritarăți
ei/ele binemeritară
perfectul compustrecut
eu am binemeritat
tu ai binemeritat
el/ea a binemeritat
noi am binemeritat
voi ați binemeritat
ei/ele au binemeritat
mai mult ca perfectultrecut
eu binemeritasem
tu binemeritaseși
el/ea binemeritase
noi binemeritaserăm
voi binemeritaserăți
ei/ele binemeritaseră
viitor
eu voi binemerita
tu vei binemerita
el/ea va binemerita
noi vom binemerita
voi veți binemerita
ei/ele vor binemerita
viitor anterior
eu voi fi binemeritat
tu vei fi binemeritat
el/ea va fi binemeritat
noi vom fi binemeritat
voi veți fi binemeritat
ei/ele vor fi binemeritat
conjunctiv prezent
eu să binemerit
tu să binemeriți
el/ea să binemerite
noi să binemerităm
voi să binemeritați
ei/ele să binemerite
conjunctiv perfecttrecut
eu să fi binemeritat
tu să fi binemeritat
el/ea să fi binemeritat
noi să fi binemeritat
voi să fi binemeritat
ei/ele să fi binemeritat
condițional prezent
eu aș binemerita
tu ai binemerita
el/ea ar binemerita
noi am binemerita
voi ați binemerita
ei/ele ar binemerita
condițional perfecttrecut
eu aș fi binemeritat
tu ai fi binemeritat
el/ea ar fi binemeritat
noi am fi binemeritat
voi ați fi binemeritat
ei/ele ar fi binemeritat
imperativ persoana a doua
binemerită tu
binemeritați voi
nu binemerita tu
nu binemeritați voi